miercuri, 5 septembrie 2012

De ce te-oi fi iubind, femeie visatoare

FEMEIA?... Mirari, intrebari, ganduri, fantezii… Cineva imi spunea odata cum ca nebunii au o mare calitate: fac si mai mult pe nebunii. Dar eu, care sunt nebun dupa ea? Aproape sau departe, impotriva vointei tale, lucrurile scapa de sub control. Precum nisipurile miscatoare, femeile te fac sa te-afunzi, sa te-afunzi, sa te tot afunzi... Daca Adam nu ar fi muscat din mar ademenit de Eva, aceasta sigur ar fi gasit pe altcineva caruia sa-i ofere fructul... Se spune ca barbatului femeia i-a dat intotdeauna cele mai nobile iubiri, dar si cele mai crunte urgii. Sentimentul celui care se zbate in apa pune stapanire pe tine. Salvare, cer, pamant, aer, credinta, putere, dependenta, viciu, toate acestea se insurubeaza adanc in cel mai ascuns ungher al fiintei tale. Vointa se atrofiaza, puterile iti scad si nu iti doresti decat sa mai ai o ultima suflare cu care sa te poti prinde de mal. Fata-n fata cu ea simturile explodeaza. Inspiri din nou drogul, fara de care nici nu-ti poti imagina sa traiesti. Decizi. Mai bine sa iubesti, decat sa te lasi calcat in picioare de propria iubire. Oare cum se poate numi aceasta febra de mii si mii de grade, care te stapaneste? Slabiciune?
Nu cred, cu-atat mai mult cu cat slabiciunea barbatului in fata femeii nu este intotdeauna punctul lui cel mai vulnerabil… N-am crezut niciodata ca te voi iubi atat de mult. A trebuit sa treaca timp, sa albesc, sa tresar la orice vis, sa glumesc cu mine, cu viata mea, sa ma-mpac cu gandul ca niciodata, dar niciodata, de tine nu pot scapa.

Devenire intru barbat si femeie


Abia aştept să te strâng în braţe

e frumoasă dimineaţa asta
şi pielea ta mai are încă aburul nopţii
e numai bine să ne cuprindem

încă mi se lipesc pleoapele
ochiul refuză lumea
sau nu vrea să creeze spaţii pe unde ar putea să iasă partea ceea de vis în care
pielea ta e un covor nesfârşit sub tălpile mele
alerg
mă prăbuşesc
covorul se răsuceşte peste mine
perii lui secretă sucuri gastrice
mă devoră precum o floare carnivoră
lihnită de foame de dragoste
o plantă căţărătoare care se hrăneşte cu fluturii ce roiesc în jurul inimii aprinse ca un semafor roşu
când se va face verde vor trece mai departe
vor coborî până în genunchi în sânge sub unghii
în buze în spatele ochilor
între îmbrăţişări
ard
se topesc
se scurg asemena nisipului dintr-un deşert
risipit printre degete

îmi spui: o să te sărut cu ochii închişi
lung
ca şi cum aş cauta să descifrez bucăţica de madlenă a lui proust
trupul tău e jumătate citric jumătate madlenă

ştiu că dacă trupul tău ar fi o cafea
de îndată ce aş gusta
nu aş mai adormi niciodată
şi nici nu m-aş trezi
te-aş iubi într-o prelungire a nopţii
cu perdelele trase
lumina să intre filtrat printre noi
încă trupul meu adormit
relaxat
moale
blând
se va trezi greu
pe măsura ce facem dragoste
de parcă am fi în ultima vacanţă din liceu
va dura destul
pâna fiara va ieşi la iveală
ea ne va înveli în dureri plăcute
colţii ei vor creşte în noi ca nişte stalagmite în peşteri
un tunel o poartă stelară
care ne va duce direct în visele noastre devenite realitate

ne trezim undeva într-o grădină sălbăticită asemenea unui animal rămas fără stăpân
cu multe sălcii cu ochiuri de apă tulbure
taci mult
doar mă priveşti
uneori te incomodează cuvintele ştiu asta
şi mie mi se întâmplă
te sărut
apele se limpezesc
ce nevoie avem de atâtea cuvinte
doar câteva ne trebuie
să le îngrop în tine alte câteva
le-aş ridica zmee pentru mai târziu
mai sunt unele pe care le-aş arde definitiv
să nu mai fie spuse de nimeni niciodată

mi-ar plăcea să călătorim
peste tot în lume
să facem dragoste mereu în alt pat
mereu pe alte coordonate
lăsând în urmă prezervative pline cu poezii tocite
şi cuvinte neînţelese de nimeni

îmi spui că mă vezi uneori purtând un turban indian pe cap noaptea mi l-ai desface
eu ţi-aş despleti părul
senzual
tandru
gura ta are cei mai frumoşi ochi pe care i-am văzut vreodată
te-aş îngropa sub săruturi
ziua ar fi un lung preludiu al nopţii
iar noaptea s-ar întinde mai departe
până unde nu se mai simt forţele de atracţie şi respingere din univers
acolo unde cele mai îndepărtate stele ne văd
şi se îmbujorează emoţionate

dacă sărutările tale m-ar ataca
din buze mi-aş face scut
ne-am hârjoni precum puii de tigru
apoi ne-am aşeza într-o poiană lângă braşov
am mânca fiecare jumătate dintr-o lamă de gumă
s-ar face instantaneu iarnă ca în reclamele alea
soarele ar apune la amiază
pe pârtia de schi s-ar aprinde nocturna
noi ne batem cu zăpada
ne batem cu întuneric
ne lovim cu îmbrăţişări
vom scoate sălbăticia prin pori
îţi cuprind gâtul de căprioară
voi muşca până sângele va plesni ca un os
apoi voi spune mor
şi voi veni deasupra ta
până ai să te trezeşti complet
mă vei simţi zvâcnind în tine asemenea unui războinic rănit
care doreşte cu tot dinadinsul să ramână în viaţă

îţi doreşti să fie pe cât de scurt pe atât de puternic
zăpada doar o plapumă pe care o azvârlim
înăbuşiţi de tulburările sângelui
vom aşeza o haină pe jos ne vom săruta ne vom muşca ne vom alinta cu palme peste coapse
vom face un cocon în jurul nostru din noapte din luminile de pe pârtie
din strălucirea zapezii din şoarecii care vor veni să se încălzească la noi
şi din lucirile unor ochi iscoditori
care ne urmăresc şi de care nu ne pasă
facem dragoste ca şi cum ar fi sfârşitul
sfârşitul acestei lumi sau al oricăreia dintre lumile posibile
noi vom merge mai departe
într-o lume a noastră
în care îţi las urme pe gât în care te vor durea genunchii
în care nu-ţi mai simţi buzele
în care îţi amorţesc maxilarele
în care ţi-ai tăia pleoapele cu foarfecile
să nu adormi niciodată să mă poţi privi pe săturate
în care de crăciun m-ai împodobi cu sărutări
apoi te-ai hrăni cu seva din coapsele mele
apoi te vei aprinde ca un felinar
iar flacăra se va topi şi va curge în mine
inelele tale vor sublima
iar răsuflarea ta fierbinte
îmi va arde toate căile sângelui
atunci te voi săruta puternic
pînă mă vor durea dinţii
voi sufla atât de multă viaţă în tine
încât îmi va amorţi limba

apoi ne vom prăbuşi în pat ca într-o altă zăpadă
flămand voi veni peste tine un urs fără blană
te voi frânge în braţe
îţi ascult cântecul oaselor când pârâie
îţi adulmec feminitatea ca pe o pradă demult visată
apoi mă înfrupt din tine
până îţi dau lacrimile

îţi doreşti să te strâng puternic în braţe
până te las aproape fără suflare
flăcările focului din şemineu
ard imitând dansul trupurilor noastre
torente din mine
peste
torente din tine
te dezbrăc aşa cum decojesc un copac
căutându-i esenţa
să îmi fac un arc din inima lui
inima mea ţi-aş pune-o pe cap
şi aş trage în ea

ştiu
eu sunt setea
ce arde pe gura unei cupe goale
ca şi cum alte braţe m-au făcut să-mi fie din ce în ce mai sete
să te întâlnesc

dacă mă întind cu umerii pe pământ
tu eşti umbra copacului ce iese din mine
umbra care se întoarce sub pielea mea
îmi călăuzeşte visele către visele copacului
muşc din fructele lui
aşa cum ţi-aş muşca umerii
îmbrăţişezi trupul noduros
îţi întinzi până la refuz mâinile în jurul lui
până simţi că te rupi în două
se deschide atunci o poartă în tine
ce duce către celălalt tărâm
acolo unde putem umbla goi
cu dragostea la vedere
o lume care nu e făcută decât din culori şi din noi
ca şi cum am locui într-un tablou uriaş
unde când facem dragoste ni se amestecă luminile şi pictam universul
o nouă creaţie a lumii
voi invada atunci toate cotloanele tale
voi picta cu foc peste orice umbră din tine
îţi vei deschide porţile ca o cetate izbăvită de blestem
atunci o să te văd deasupra mea
uriaşă
cabrându-te sălbatic
ca şi cum mâinile mele s-ar prelungi proiectându-te în cosmos spre soare
ca şi cum ochiul meu ar arunca în ochiul tău un fir al ariadnei
ca şi cum partea din trupul meu care intră in tine ar fi un pilon de oţel
pe care te-ai coborî din ceruri la picioarele mele

ne-am iubi cu atâta evlavie
încât vor mai adăuga doi sfinţi în calendare
ne vom iubi atât de pătimaş
că vor completa numele păcatului cu numele noastre

ne vom iubi
ne vom măsura vieţile cu palmele
cu săruturile
cu distanţele lipsă
vom face din iubire un domino în care piesele se vor dărâma încontinuu
aşa ca o nesfârşită cădere în gol
tu vei deveni femeie
eu bărbat
când ni se vor întâlni privirile vor fecunda
atunci voi face dragoste cu tine
până îţi voi rupe himenul inimii

Pe marginea prăpastiei Dumnezeu stă atârnat
Heruvimii şi cerul  ţipă-ngroziţi,
Planete-s zdrobite si galaxii.
Privindu-l în ochi de barbă îl ţin,
Zâmbind cu venin, încet  îi şoptesc
EU, te-am ucis !

miercuri, 29 august 2012

Demizeu

Cred ...că Libertatea este Cine Ești Tu.

"Libertatea" este un alt cuvânt pentru "Dumnezeu".
A fost dificil să se găsească un cuvânt pentru Ceea Ce Este Dumnezeu. "Libertatea" este unul din acestea. Un alt cuvânt care Il descrie pe Dumnezeu este... Eu.
Eu și Dumnezeu suntem Unul. Ca urmare și Eu sunt Liber. Liber să iau decizii, liber să imi selectez reacțiile și răspunsurile relative la viață, liber să fiu Sinele autentic
. asta am primit eu azi de la Dumnezeu.
Sunt liber! Dumnezeu ştie asta, fiindcă eu i-am şoptit sinelui  iar el mi-a răspuns  
*-Dorinţa ta e poruncă*

luni, 27 august 2012

True


Fetele sunt niste creaturi imbibate in masochism, functioneaza adesea dupa principii vaginale, unde micile dureri anticipeaza marile placeri
Cuvintele astea doua, comunicare si comuniune, au aceeasi radacina semantica. Eu n-am facut decat sa invat cum poti deturna, in doi parteneri ocazionali, nevoia sufletului de comunicare intr-o nevoie a trupului spre comuniune.
nu stii nimic despre o femeie daca n-ai facut dragoste cu ea. In lumea sexului, femeile intra ca in moarte: nu mai conteaza ce-au fost si ce-au facut inainte de-a ajunge acolo.

Acolo, pe taramul epidermei, al mucoaselor si al fluidelor, nu mai ramane nimic din ceea ce lumina zilei poate marturisi. Timidele devin amazoane, stapanele devin sclave, constitutiile firave devin feroce, trupuri de otel se inmoaie si tremura in spasme, ochii hipnotici invata sa stea inchisi, mutenia devine vocaliza, in timp ce guri neobosite nu mai pot silabisi, sanii mici ca azimele umplu palmele la fel de bine ca rudele lor dospite, spiritele artistice se afunda in kitsch, dupa cum sufletele simple se fateteaza ca diamantele, bisericoasele isi canta pacatul, necredincioasele vorbesc cu Dumnezeu, diferentele dispar pe de-a-ntregul si reapar alchimizate, in numele unei diversitati si mai ample.
fiecare dimineata de dupa – ma apropia de ziua in care aveam sa-mi dau seama ca particip la un concurs fara castigatori. Incetul cu incetul, mi-era tot mai limpede ca, pana la urma, nu exista decat una. Aceea. Dar erai tu aceea sau mi se paruse?

cu cat inveti mai mult, cu atat stii mai putin. Si inca mai aveam de invatat.
simtindu-ma deci ca un caine cu teritoriul limitat de lungimea lantului. Din cand in cand, cainele primea, dintr-un motiv sau altul, cate o seara cu program liber-ales: cand nu aveai chef sa iesi sau cand erai plecata din oras sau cand binevoiai sa ma lasi la traditionala "bere cu baietii". Si atunci, cu lacomie, atacam prima fata
 
Te iubeam, desigur, dar imi spuneam ca dragostea mea devenise una casnica, una lipsita de magie, una care nu mai merita sa traiasca mult. Dar nici solutia asta nu era viabila: refuzurile primite in ultima vreme sapasera cratere mari in respectul meu pentru mine insumi si ma temeam ca, renuntand la tine, nu mi-as mai gasi niciodata pe altcineva care sa ti se compare. Eram, deci, prins intr-o capcana jalnica: incapabil sa-mi condimentez un pic viata amoroasa, prea las ca sa mi-o pot schimba radical.

Si, intr-o buna zi, am citit undeva – sau mi-a spus cineva – ca femeile singure, creaturi ale superficialitatii si iluziei, nu sunt intotdeauna capabile sa emita un set de criterii obiective pe baza carora sa-si aleaga partenerul sexual, asa ca prefera sa importe aceste criterii prin imitatie. Sau, varianta pe scurt:
- Femeile nu aleg un barbat frumos, ci un barbat care beneficiaza de compania unor femei frumoase. 
Imi era greu sa cred cat de masochist poate sa fie sufletul femeii, care atat de greu se lasa cucerit cu rugaminti si atat de simplu cedeaza in fata umilintei. Ba chiar, dupa primele trei sau patru reusite destul de rapide, ajunsesem chiar in situatia in care eu refuzam avansurile, pentru ca vizibilul meu succes imi adusese pe cap cateva dintre acele fete carora sexul parea sa le fi lipsit de-o vesnicie si care se ofereau intr-un fel atat de evident, incat nu aveam niciun chef sa le umplu golurile cronicizate. Dar si ele imi erau de folos intr-un fel, pentru ca iti vorbeam tie despre ele si chiar ti le aratam, cand aveam ocazia, ca exemplu de necontestat al modului meu exemplar de a-ti fi fidel. 

Devenisem mai inteligent decat dusmanul si imi convenea de minune treaba asta. Dar, asa cum spun batranii, draga mea A., unde-i minte multa, e si prostie cu carul, iar eu aveam in curand sa cad din nou in capcana propriei mele mandrii.

Acest text nu-mi apartine, dar este absolut.

joi, 23 august 2012

Sakura


When the cherry blossoms blossom,
they remind me of your passing.

It was the year when a cloud
almost obscured the sun.

It was the year when my heart
was filled with sadness.

It was so heavy to carry
the secret unseen burden of it
often caused me to stumble.

I did not weep, sometimes
nor cease to sleep, sometimes.

Though at times the loss
of you made me feel
that I might  drown on the air
of a day in a world without
you as part of it.

duminică, 5 august 2012

Bushido

Nu mă tem de greutăţi, ele mă vor întări!
Nu-mi plec capul, chiar de-l voi pierde, iar de va fi să plâng, nu mă voi văita!






Cold bastard

In seara aceasta lumea mea a fost zguduita. Am aflat ca sunt un ticalos. Intotdeauna mi-a placut sa cred ca sunt un om bun, acum stiu ca nu e cazul... stiu ca drumul meu e pavat cu lacrimi, lacrimile altora . . . Cold bastard !
Intotdeauna m-am jucat cu sufletele oamenilor de langa mine si apoi tot asemeni unei jucarii vechi am dat totul deoparte, fara sa-mi para rau.
Acum insa e unul din momentele in care m-am autodepasit. Si acum stiu ca am ranit un suflet cu adevarat cald.
E ciudat cum intotdeauna mi-am dorit acel cineva care sa-mi potoleasca setea de iubire... si incet dezamagit de nepasare am ales sa fiu "rational" si nu am mai lasat inima sa aleaga si am descoperit ca nimic nu ma poate rani...
Apoi pentru un moment am crezut ca pot simti ceva si am facut totul sa-i fur sufletul si am reusit...
Am spus ca eu nu sunt ca altii... ca sunt special, apoi la fel de brusc am devenit ca ceilalti... si am zdrobit inca o inima.
 Apoi prafuita am descoperit o scrisoare adresata mie. Incet, am citit randurile si am aflat ce inseamna sa iubesti cu adevarat, cu inima si am plans ca un copil... uitasem cum e sa plangi, uitasem cum e sa simti ca iubesti...
Stiu ca totul se plateste in viata... ma asteapta un mare scadentar... 

luni, 14 mai 2012

„α și ω”

Undeva demult am aparut sub semnul  lui α" timid, speriat. Un punct minuscul pe un cer instelat. Tic-Tac, Tic-Tac timpul trece, viata ma prinde in iuresul ei. Nu sunt multe de facut. Merg cu curentul sau impotriva lui. Sau si una si alta. Cateodata sunt cuprins de amortire si timpul curge, momentele vin si trec, dorintele si visele se pierd in adancuri, alteori ma zbat cu furie impotriva curentului. EU si doar EU hotarasc unde ma duc! Liberul arbitru este dreptul meu din nastere. Fac si trag, bune si rele. Merg pe drumul meu, descoperit de mine, batatorit de altii, implacabil spre "ω”. 
E singurul de care nu pot fugi si nici nu vreau. "ω”! Imi place cum suna. 
α și ω” doar doua puncte, unite de o dreapta. Trasata de mine !

miercuri, 11 aprilie 2012

Sadness


Ea:
-caracterizează-mă în 3 cuvinte.
Eu după un moment de gândire
- Senzuală, înger pierdut şi demon! Prea multe de spus cu prea puţine cuvinte.
- Tu mă poţi caracteriza în 3 cuvinte?
Ea -Inteligent, amuzant, ordinar !fără scrupule! Zâmbeşte amar. M-ai dezamăgit acum doi ani când ne-am revăzut, mi-am dorit să fim … şi am simţit că te-ai schimbat. Eşti mai dur, mai indiferent, mai bun amant !
Zâmbesc cu colţul gurii.
- Şi eu am simţit atunci ceva, dar mi-am spus că nu are rost să mă amăgesc. Carpe diem! Şi atât! De altfel la fel te simt şi acum…. Îmi pune mâna pe gură…
- Taci! Taci! Simt cum tremură, lacrimi îi inundă ochii;plec acasă, mai bine nu veneam. O trag lângă mine, ştiu că dacă pleacă nu o mai văd. Rămâi! Vreau să rămâi peste noapte !
Nu ştie, dar vechi sentimente ies de sub crusta nepăsării!
Ea este o femeie frumoasa. Nu exagerat de frumoasă, cât senzuală, bărbaţii toţi întorc capul după ea şi totuşi este singură, pierdută intr-o lume nedreaptă. Cred ca de aici sentimentul de deznadejde care-i licareste in ochi, plânge încet şi se întreabă de ce i se întâmplă ei totul.
Aş vrea să pot schimba eu ceva, aş vrea să-i spun c-o mai iubesc. o strâng doar în braţe şi tac. De ce aş spune ceva ? Mi-a distrus sufletul odată, prea mult mi-a luat să-mi revin. Focul arde în privirea ei, zâmbetu-i angelic poate distruge. Nu uita Mihai cât de sus te-a dus, cât de mult ai visat, nu uita căderea ! Nu uita niciodată!
Rămâne peste noapte. Dimineaţa mergem cu taxi la lucru, eu cobor, ea merge mai departe, îmi striveşte buzele într-un sărut. Dureros, zâmbesc! Plec fără să întorc capul.
Îmi citesc mailul, o văd pe mess. are status „Cel mai rău fel in care simti absenta cuiva este sa stai langa el şi să şti ca nu va fi niciodata al tău”, ştiu că e pentru mine.
Înghit în sec şi merg mai departe cu inima de piatră către întunecimile mele.

vineri, 27 ianuarie 2012

Epitaf

"Pe o ramură desfrunzită S-a prăvălit furtuna... Lacrimi întunecate de vară."

Bonne nuit cherie!
Reste en paix!

Neînplinire



Teama din nou in sufletul meu,
Credeam ca o sa fiu cu tine mereu,
E atat de greu sa nu mai am loc in sufletul tau,
Iar m-am pierdut in ganduri ce dor
Ratacesc pierduta nu gasesc ajutor
e atat de greu...
Sa nu mai am loc in sufletul tau,
Ma inveti cum sa plang/ ma inveti cum sa rad:D
Ma inveti sa ma bucur pentru ceea ce sunt...
Si sunt a ta, doar a ta..din vina ta!
Stiu ca am gresit dar nu atat de rau,
Incat sa imi stergi imaginea chipului tau!
Sa te pastrez in amintiri e dreptul meu..
Ploua marunt in inima mea- unde cad doar lacrimi dupa dragostea ta!
E atat de greu sa nu mai am loc in sufletul tau!

de Oana Anastasia

luni, 16 ianuarie 2012

Cuplu


Ana Blandiana -


Unii te văd numai pe tine,
Alţii mă văd numai pe mine,
Ne suprapunem atât de perfect
Încât nimeni nu ne poate zări deodată
Şi nimeni nu îndrăzneşte să locuiască pe muchia
De unde putem fi văzuţi amândoi.
Tu vezi numai luna,
Eu văd numai soarele,
Tu duci dorul soarelui,
Eu duc dorul lunii,
Stăm spate în spate,
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sângele duce zvonuri
De la o inimă la alta.
Cum eşti?
Dacă ridic braţul
Şi-l întind mult înapoi,
Îţi descopăr clavicula dulce
Şi, urcând, degetele îţi ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc şi-mi strivesc
Până la sânge gura.
Cum suntem?
Avem patru braţe să ne apărăm,
Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea
Şi tu numai duşmanul din faţa ta,
Avem patru picioare să alergăm,
Dar tu poţi fugi numai în partea ta
Şi eu numai în cealaltă parte.
Orice pas este o luptă pe viaţă şi pe moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodată sau unul va purta,
Încă o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el
Şi molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
Sau poate nici nu va muri întreg
Şi va purta-n eternitate
Povara dulce-a celuilalt,
Atrofiată de vecie,
Cât o cocoaşă,
Cât un neg...
Oh, numai noi cunoaştem dorul
De-a ne putea privi în ochi
Şi-a înţelege astfel totul,
Dar stăm spate în spate,
Crescuţi ca două crengi
Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge,
Jertfindu-se pentru o singură privire,
Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
Însângerat, înfrigurat,
Al celuilalt.

joi, 5 ianuarie 2012

Contabilitate


(Marin Sorescu)
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).