Uneori investim energie enormă ,timp și suflet în atingerea unui ideal ,scop. Suntem aproape de sacrificul suprem și totusi parcă realizarea e departe. Să renunț sau să continui? Să abandonez sau să mai incerc? Să plec definitiv sau să revin? Să mai visez sau să renunț la visul meu ? Sunt momente de disperare cruntă câteodată, cât aș vrea parcă să mă pot detașa sau preda, parcă-l aud pe Legionar-"Vino dulce moarte ! Vino !"...
și totuși...
știu că din clipa în care renunț la visul meu încep să mor, asta se intimpla des în jurul meu.
Morți vii își plimbă stârvurile goale... visele mele nomade mă scot din toropeală, -Eu, Numai Eu POT !
La treabă smiorcăitule ! Muntele te așteaptă, e al tău... dacă ai curajul !!!
luni, 24 februarie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu